Sculptura „Sărutul” de Constantin Brâncuşi este expusă la Bucureşti pentru prima dată în ultimii 50 de ani, cea mai recentă includere într-o expoziţie în Capitală fiind în 1976.
Celebra sculptură „Sărutul” (1907) de Constantin Brâncuşi (1876-1957), prima din ciclul Săruturilor, se vede la Art Safari Love Edition, doar pentru 10 zile, până pe 30 august. Art Safari are program special de vizitare: zilnic, între 21 şi 30 august, 12:00-21:00, plus Night Tours (vineri şi sâmbătă, 22:00-1:00).
„Sărutul lui Brâncuşi, primul din celebrul ciclu dedicat iubirii, îşi găseşte perfect locul între capodoperele de la National Portrait Gallery. Mulţumim Muzeului de Artă Craiova pentru deschiderea de a ne împrumuta timp de 10 zile o capodoperă care întregeşte expoziţia Love Stories. Este o premieră importantă pentru Art Safari, dar şi pentru Capitală. Cu această ocazie, avem un program de vizitare special. Art Safari este deschis zilnic pentru ca publicul să poată admira Sărutul în număr cât mai mare. Se spune că primul sărut nu se uită niciodată, aşa că vă invităm să îl vedeţi la Art Safari, alături de celelalte 4 expoziţii ale acestui sezon”, declară Ioana Ciocan, CEO Art Safari şi Comisar al României la Bienala de la Veneţia.
Lucrarea expusă la Art Safari, aflată în colecţia Muzeului de Artă din Craiova, este realizată din piatră de marnă în 1907 şi este prima sculptură din seria atât de iubită a „Săruturilor”, la care Brâncuşi a lucrat timp de 40 de ani. Este una dintre cele mai cunoscute capodopere ale artistului, alături de „Muza adormită” (1908), „Prometeu” (1911), „Domnişoara Pogany” (1913), „Nou-născut” (1915), „Pasărea în spaţiu” (1919) şi „Coloana fără sfârşit” (1938).
Opera a fost sculptată într-o manieră aparent simplă, neavând nevoie de detalii anatomice şi surprinzând esenţa mesajului. Brâncuşi foloseşte o tehnică personală de tăiere a pietrei.
„Sărutul” este mai mult unul al privirilor decât al buzelor. Câmpul vizual al fiecărui personaj cuprinde doar ochii partenerului, un accent de forţă exprimat prin apropierea neverosimilă a orbitelor personajelor.
În „Sărutul” brâncuşian, niciunul dintre parteneri nu îl domină pe celalalt, între ei existând un raport de egalitate. Acest lucru se poate observa din dimensiunile perfect identice ale celor două siluete, care, în termini fizici, exprimă o echivalenţă de statut. Brâncuşi chiar a afirmat pe parcursul întregului ciclu al „Sărutului” (1907-1945) faptul că femeia şi bărbatul sunt egali.
O versiune a „Sărutului” din 1910 serveşte drept piatră funerară în cimitirul Montparnasse din Paris, Franţa, în timp ce altă versiune poate fi văzută la Muzeul de Artă din Philadelphia.
Presa Liberă Online 