Comisia de la Veneția a publicat luni un raport cu privire la anularea alegerilor prezidențiale din România, decisă de Curtea Constituțională a României (CCR). În cadrul acestui raport, Comisia subliniază că deciziile referitoare la anularea unui proces electoral ar trebui să fie motivate transparent și detaliat, fără a se baza exclusiv pe informații clasificate, potrivit celor de la Adevărul.
Comisia de la Veneția a fost solicitată de Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei Europei să pregătească un raport urgent cu privire la următoarea întrebare: ”În ce condiții și în temeiul căror standarde juridice poate o curte constituțională să invalideze alegerile, pornind de la cazul recent din România?”
Potrivit Comisiei de la Veneția, „dovedirea încălcărilor legii prin campanii online și prin intermediul social media este deosebit de dificilă. Deciziile bine motivate și transparente cu privire la astfel de chestiuni sunt cruciale. În opinia Comisiei de la Veneția, astfel de decizii ar trebui să indice cu precizie încălcările și dovezile, și nu trebuie să se bazeze exclusiv pe informații clasificate (care pot fi folosite doar ca informații contextuale), deoarece acest lucru nu ar garanta transparența și verificabilitatea necesare”, arată G4media.
Această poziție a fost exprimată într-un raport realizat la cererea Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, care a solicitat Comisiei de la Veneția să ofere o opinie cu privire la condițiile și normele juridice ce pot sta la baza invalidării unui proces electoral de către o curte constituțională, în contextul hotărârii din 6 decembrie 2024 a CCR din România.
În acea decizie, CCR a invalidat alegerile prezidențiale din România, iar procesul electoral urma să fie reluat integral. Decizia Curții a fost luată în mijlocul desfășurării votului pentru turul al doilea al alegerilor, care îl implica pe candidatul independent Călin Georgescu și pe candidata USR Elena Lasconi, în diaspora.
Raportul Comisiei de la Veneția pune accent pe necesitatea unei transparențe sporite în astfel de cazuri, subliniind importanța unei documentări clare și accesibile publicului cu privire la motivele care au dus la anularea alegerilor. Comisia de la Veneția, un organ consultativ al Consiliului Europei, a întărit ideea că deciziile fundamentale legate de procesele electorale nu trebuie să fie influențate de informații care nu pot fi supuse unei verificări riguroase.
De asemenea, se adaugă o atenționare importantă privind utilizarea informațiilor clasificate, care, potrivit Comisiei, nu trebuie să reprezinte baza principală a unor decizii de o asemenea gravitate, deoarece ar putea compromite transparența și încrederea publicului în procesul decizional.
Care sunt recomandările Comisiei de la Veneția
Comisia de la Veneția face următoarele recomandări-cheie:
– Deciziile de anulare a rezultatelor alegerilor ar trebui să fie luate de cel mai înalt organism electoral și astfel de decizii ar trebui să poată fi revizuite de cel mai înalt organ judiciar, de curtea constituțională sau de o instanță electorală specializată, atunci când există un astfel de organism judiciar.
– Competența instanțelor constituționale de a invalida alegerile din oficiu – dacă există – ar trebui să fie limitată la circumstanțe excepționale și reglementată în mod clar.
– Anularea unei părți a alegerilor sau a alegerilor ca întreg poate fi permisă numai în circumstanțe foarte excepționale ca ultima ratio și cu condiția ca neregulile din procesul electoral ar fi putut afecta rezultatul votului.
– Procesul decizional privind rezultatele alegerilor trebuie să fie însoțit de garanții adecvate și suficiente care să asigure, în special, o procedură echitabilă și obiectivă și o decizie suficient de motivată, bazată pe fapte clar stabilite care dovedesc nereguli care sunt atât de semnificative încât ar fi putut influența rezultatul alegerile; părțile afectate trebuie să aibă posibilitatea de a-și prezenta punctele de vedere și dovezile, și puterea discreționară a judecătorului care examinează chestiuni electorale ar trebui să fie ghidată și limitată de condițiile prevăzute de lege; deciziile trebuie luate în termene rezonabile.
– Ar trebui să fie posibilă contestarea rezultatelor alegerilor pe baza încălcării drepturilor electorale, libertăților și intereselor electorale de către stat, actori electorali publici și privați, precum și pe baza influenței mass-media și, în special, a mass-mediei sociale, inclusiv a celor sponsorizate și finanțate din străinătate.