Unul dintre cele mai discutate și controversate subiecte în acest moment este relația dintre politică și justiție. De-a lungul ultimilor ani am asistat la o serie de evenimente care pun serios la îndoială independența sistemului judiciar. Unii judecători au fost acuzați că servesc interesele politicienilor aflați la putere, iar aceste poziții nu fac decât să scadă încrederea românilor în justiție.
În actualul context, trebuie să reamintim că în ultimul deceniu, România a trecut printr-o serie de reforme menite să asigure transparența și corectitudinea sistemului judiciar. Totuși, în pofida acestor demersuri, au existat numeroase cazuri în care instanțele de judecată s-au lăsat influențate de factori externi, în special de oameni din zona politică. Scandalurile cu privire la colaborarea dintre judecători și persoane influente din politica românească au continuat să apară, alimentând astfel suspiciunile că Justiția nu este atât de independentă pe cât ar trebui.
Adăugăm la acestea hotărârea CCR de a anula alegerile pentru funcția de președinte al României din 2024, dar și ultima știre, cea de cercetare disciplinară a judecătorului Alexandru Vasile de la Curtea de Apel Prahova, după ce acesta printr-o hotărâre executorie a suspendat hotărârea Curții Constituționale a României privind anularea alegerilor din 2024, motivând: CCR a interpretat în mod abuziv legea; Autosesizare arbitrară, nu a existat o cerere de anulare a alegerilor; Curtea nu a așteptat închiderea votării, a încălcat propria hotărâre de validare a alegerilor; Fraude nedovedite.
Revenind la subiectul de fond al editorialului de astăzi, asocierea între politică și justiție nu doar că afectează imaginea instituțiilor, dar și capacitatea acestora de a funcționa eficient. Cetățenii se simt dezamăgiți și privați de drepturile lor fundamentale, inclusiv dreptul la vot. Un factor esențial în cadrul unei democrații sănătoase este încrederea în instituțiile statului. Atunci când cetățenii percep că sistemul judiciar nu este imparțial, dar mai degrabă că este un instrument în mâinile politicienilor, se creează un climat de neîncredere. Oamenii ajung să creadă că nu mai pot conta pe Justiție, iar acest lucru poate să genereze un sentiment de frustrare generalizată. Concluzia generaliazată este aceea că în România politicul pare să fie mai puternic decât justiția, iar acest lucru nu poate decât să afecteze funcționarea celei de-a treia puteri în stat.
Presa Liberă Online 