Noua obsesie a liderilor politici de la București se numește „război hibrid”. Nu despre corupție, nu despre salariile din Educație sau spitalele aflate în colaps, ci despre o amenințare vagă, difuză, invizibilă, dar convenabilă politic: Rusia. Fiecare criză internă, fiecare eșec guvernamental sau scandal public e mascat tot mai frecvent sub umbrela acestui „război hibrid” pe care Moscova l-ar purta împotriva României. Dar cine duce, de fapt, un război hibrid împotriva cetățenilor români?
Această retorică este un paravan ideal. În loc să explice de ce nu avem un plan de țară, de ce infrastructura educațională e la pământ, iar economia e controlată de carteluri protejate politic, conducerea României agită spectrul războiului, al spionilor și al amenințărilor externe. De ce? Pentru că e mai ușor să creezi dușmani fictivi decât să dai explicații reale. În loc să se ocupe de România, conducătorii noștri „luptă” pentru Ucraina, plâng pentru Moldova, dar uită complet de proprii cetățeni.
Aici nu mai vorbim despre politică externă, ci despre trădarea interesului național. Când liderii români se transformă în megafonul agendei altora – fie de la Bruxelles, fie de la Kiev – iar cetățenii propriei țări devin simple cifre electorale, asistăm la o colonizare mascată prin discurs patriotic. Nu Rusia destabilizează România. O destabilizează incompetența, obediența față de „parteneri” și refuzul de a guverna cu adevărat în interesul românilor.
Această linie propagandistică, preluată pe nemestecate de guvernanți și promovată obsesiv în media, nu face decât să erodeze credibilitatea statului și să transforme România într-un simplu pion într-o ecuație geopolitică. Da, ne aflăm pe un flanc estic. Da, există riscuri în regiune. Dar când ele sunt folosite ca scut pentru a masca toate eșecurile interne, asistăm nu la un război hibrid cu Rusia, ci la un război hibrid dus de stat împotriva propriului popor. Iar asta, din păcate, nu e propagandă. E realitatea.
Războiul hibrid, noua retorică a regimului de la București