Foști deputați basarabeni, apel pentru unirea cu Republicii Moldova cu România

85 de foști deputați basarabeni din Parlamentul Independenței (1990-1994) împreună cu personalitățile marcante ale Mișcării de Renaștere Națională (printre care se numără și Eugen Doga), arată publicația Podul, au adresat conducerilor de vârf de la București și Chișinău un Apel ‹pentru a identifica și demara cât mai curând posibil o formulă pașnică extraordinară de reîntregire a celor două state românești, de unificare a națiunii române de pe ambele maluri ale Prutului prin (Re)UNIREA Basarabiei/Republicii Moldova cu România›.

Apelul a fost expediat pe 22 aprilie concomitent în adresa Președintelui României, Klaus Iohannis, Comandantul Forțelor Armate, Președintele Consiliului Suprem de Apărarea Țării, președinților Senatului, Florin Cîțu, și al Camerei Deputaților, Marcel Ciolacu, premierului Nicolae Ciucă, dar și în adresa Maiei Sandu, Președintele Republicii Moldova, Comandantul Suprem al Forțelor Armate, Președintele Consiliului Suprem de Securitate, lui Igor Grosu, Președintele Parlamentului Republicii Moldova și premierului Natalia Gavrilița.

Semnatarii apelului pornese de la ‹dreptul înnăscut, natural, legal şi legitim al unității naționale›, dar şi de la pericolul tot mai evident al ‹războiului sângeros declanșat de Federația Rusă împotriva Ucrainei şi ororile comise de trupele ruse asupra oraşelor şi populației civile ucrainene›, care se lasă cu efecte tot mai devastatoare asupra ucrainenilor, dar pun în gardă întreg continentul european şi chiar lumea civilizată.

Cu toate asigurările celor doi preşedinţi, Maia Sandu şi Klaus Iohannis, respectiv că ‹nu există un pericol de atac militar asupra Republicii Moldova› sau că ‹nu avem, în acest moment, nici un fel de date că ar exista ameninţări militare la adresa Republicii Moldova›, asediul şi bombardarea Odessei de către trupele ruse, oraș aflat la doar 150 km distanţă aeriană de Chişinău, determină pe tot mai mulți experți locali şi internaționali să considere Republica Moldova următoarea țintă a expansionismului lui Putin, se spune în apel. Considerații confirmate indirect tot mai des de retorica Moscovei din ultimele zile la adresa Chişinăului. ‹Considerăm că riscul unei invazii ruseşti în Republica Moldova nu poate fi neglijat şi oricând poate deveni o realitate năprasnică›, avertizează autorii apelului.

Totodată, ei fac apel către misiunile diplomatice de la Bucureşti şi Chişinău de a întreprinde demersuri corespunzătoare către Guvernul SUA, către cancelariile statelor europene dezvoltate, către ONU şi organismele internaționale de resort să susțină acest act firesc de întregire a națiunii române şi statului român.

Apel secundat şi de o serie de acte naționale şi internaționale menite a sprijini demersurile diplomatice, cum ar fi Actul Unirii Basarabiei cu România, votat Parlamentul ‹Sfatul Țării› de la Chişinău la 27 Martie 1918 (act în vigoare până în prezent), Declarația de Independență a Republicii Moldova, votată de Primul Parlament ales democratic al Republicii Moldova la 27 august 1991, Tratatul de la Paris din 1920, prin care principalele puteri aliate au recunoscut oficial Unirea Basarabiei cu România; Protocolul secret al pactului Ribbentrop-Molotov din 23 august 1939, consecință a căruia teritoriul național şi etnic al României dintre Prut şi Nistru a fost anexat de fosta Uniune Sovietică la 28 iunie 1940, reanexat În 1944 (pact condamnat în 1989 şi de Congresul Deputaților Poporului din Uniunea Sovietică), Rezoluția Parlamentului European din 19 septembrie 2019 privind condamnarea penală a regimurilor totalitare din Europa (‹evaluarea clară şi principială a crimelor şi actelor de agresiune comise de regimurile totalitare comuniste şi de regimul nazist›, nevoia de ‹evaluări morale şi de a realiza anchete juridice ale crimelor stalinismului şi altor dictaturi›) şi altele.

Rezoluția Parlamentului European din 19 septembrie 2019 privind condamnarea penală a regimurilor totalitare din Europa (‹evaluarea clară şi principială a crimelor și actelor de agresiune comise de regimurile totalitare comuniste şi de regimul nazist›, nevoia de evaluări morale şi de a realiza anchete juridice ale crimelor stalinismului şi altor dictaturi), Rezoluția APCE din 15 martie 2022 privind consecințele agresiunii Federației Ruse împotriva Ucrainei, ce conține un amendament privind așa-zisa Transnistria, prin care acest teritoriu este declarat ocupat de Rusia.

Reîntregirea României este oportună din mai multe considerente – spirituale, culturale, istorice, militare, economice etc. O integrare a Republicii Moldova în Uniunea Europeană va dura ani buni, iar o invazie rusă în Basarabia poate avea loc din zi în zi. Reîntregirea cât mai curând posibilă ar pune spațiul de la Est de Prut sub scutul de care beneficiază România şi statele din fostul lagăr socialist. De rând cu repararea unei mari nedreptăți istorice, ce a schimbat dramatic destinul a milioane de oameni nevinovaţi, reunificarea poporului român va aduce stabilitatea, prosperitatea şi securitatea în această parte a continentului european, se mai subliniază în Apel.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s