Ce repetent la examenul de cultura română se teme de Cenaclul Flacăra?

Când am citit comunicatul IICCMER împotriva unui eveniment privat organizat în memoria marelui poet Adrian Păunescu de către fiul lui Andrei (ce gest nobil și minunat) sub denumirea Cenaclul Flacăra pe plaja Mării Negre m-am cutremurat. Acest comunicat pare scris de un om care nu a citit în viața lui o poezie de Adrian Păunescu și nu a ascultat niciodată pleiada de poeți români care au recitat pe scena Cenaclului Falcăra lui Adrian Păunescu. Se pare că cei de la IICCMER nu se mai luptă cu torționarii comuniști, destui dintre ei refugiați prin 1960 în SUA, ci cu memoria culturală a poeților români și a corifeilor muzicii folk lansați de Cenaclul Falcăra? În ultimii ani ultimele realizări speciale ale IICCMER se pare că au fost să-i dea afară pe ”vânătorii de securiști” Marius Oprea și Ghiță Petrov, ca să-i facă pe plac, nu lui…Ceaușescu cum se acuză pe Păunescu, ci lui Klaus Iohannis și ”roboțeilor” săi aculturali trimiși la sinecuri? Să lovești azi în cei mai mari poeți ai României lansați la Cenaclul Flacăra și în cei mai mari cântăreți de folk lansați la acest cenaclu în anii 60 și80 este o impietate. Adrian Păunescu a fost unul dintre cei mai mari poeți români ai secolului XX, asta nu o spun eu, ci critica literară autentică, iar fenomenul cenaclului Flacăra, dincolo de anumite idiosincrazii ideologice impuse de epocă, a fost o resurecție culturală românească, între arhetip și înnoire literară de avangardă. Să nu uităm că Adrian Păunescu a fost singurul personaj de anvergură care l-a sărbătorit în fața a mii de oameni la Cenaclul Flacăra pe poetul nostru național Nichita Stănescu când a împlinit 50 de ani. La Cencalul Flacăra, nu numai Ștefan Hrușcă a cântat colinde tradiționale, când regimul comunist ateu interzisese aceste cântări religioase românești. În cadrul cenaclului s-a citit poezia despre Moș Crăciun, care-l înlocuiește pe Moș Gerilă și impus de sovieticii comuniști – ”În așteptarea lui Moș Crăciun”. În ”Rota” cântată de Victor Socaciu se vorbea în versuri, după ani grei de tăcere, despre arhetipul păstorului român, așa cum îl vedea montanologul Radu Rey, iar ”Cu căciulile pe frunte” s-a reiterat tradiția ancestrală a autohtonilor în România culturală deșertificată de marxismul comunist.

Eram copil când alături de o sută de mii de clujeni am participat cu emoție și bucurie pe stadionul ”Ion Moina” la Cenaclul Flacăra. Pe scenă au urcat artiști celebrii ai epocii, ca: Anda Călugăreanu, Arpad Domokoș, Carmen Antal, Cătălin Condurache, Cezar Petrovici, Constantin Dragomir, Cristian Buică, Doru Gheaja, Doru Stănculescu, Ducu Bertzi, Emeric Imre, Florian Pittiș, Florin Săsărman, Nicolae Furdui Iancu, Ioan Alexandru, Ion Hagiu, Majay Gyozo, Magda Puskas, Mircea Baniciu, Mircea Vintilă, Mircea Rusu, Nicu Alifantis,Radu Gheorghe, Ștefan Hrușcă, Tatiana Stepa, Tudor Gheorghe, Valeriu Sterian, Vali Șerban, Vasile Șeicaru, Victor Socaciu. În fiecare joi seara, la radio, ne fermeca transmisiunile directe ale cenaclului Flacăra pe care toți adolescenții iubitori de artă și poezie le ascultam cu urechile lipite de difuzoarele tranzistoarelor și cu inimile înfierbântate de libertatea frumosului românesc. Paradoxal, Cenaclul Falcăra a fost o furtună de reînnoire a spirtului cultural românesc în epocă, o formă de evadare din chingile comunismului marxist, ateu și de stil sovietic, care se pare că este tot mai deplâns nostalgic azi de birocrații instituțiilor statului român curentat la noile ideologii nivelatoare? Lăsați Cenaclul Flacăra în pace. Acesta a fost o istorie culturală și literară de revoluționare a spiritului românesc originar, înăbușit de marxismul anilor `50, ce a irumpt, prin personalitatea poetului Adrian Păunescu, care a fost controversată, desigur ca orice mare personalitate, nu ca anonimii placizi care-l acuză astăzi. La Cenaclul Flacăra, Adrian Păunescu a readus în mentalul colectiv melodia ”Treceți batalioane române, Carpații”. Cine are astăzi interesul să se șteargă memoria lirică și patriotică a culturii române? Cine nu dorește ca românii să nu mai aibă valori literare? A fost cenaclul generației în blugi cu limitele impuse de tezele epocii, dar în esență a fost regenerativ cultural. Lăsați Cenaclul Flacăra istoriei culturale recente și rugați-vă, ca români, pe viitor să renască un nou cenaclu național, care să redea publicului valorile autentice ale literaturii, artei și muzicii noastrei! Avem nevoie de efervescență literară pentru a renaște și a da speranță românilor pentru resurecția istoriei literare române, la nivel mondial. România are nevoie mai mult ca oricând astăzi de un poet care să coaguleze energiile culturale naționale și să redea din nou demnitate și fierbințeală creatoare culturii române, măcar la nivelul lui Nichita Stănescu, Marin Sorescu sau Ioan Alexandru elogiați deschis pe scena cenaclului Flacăra? De ce ne vor uitate valorile culturale? Apropo, la Cenaclul Flacăra s-a cântat ”Trăiască Duhul lui Iancu”. Azi statuia lui Avram Iancu se vrea ”relocată” din centrul orașelor din Ardeal. Mai nou, tot cei valoros în istoria noastră deranjează pe cei repetenți la examenul de cultura română.

Ionuț Țene

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s