Când democrația devine incomodă pentru „culți”

Andrei Popete Pătrașcu

Turul 1 al alegerilor prezidențiale din România a readus în prim-plan o realitate incomodă pentru o parte a elitelor intelectuale și proeuropene de conjunctură: majoritatea alegătorilor nu a votat conform așteptărilor. În loc să accepte acest fapt ca o expresie a democrației, unii dintre acești culți au reacționat cu dispreț, iar alții cu jigniri la adresa celor care au ales altfel.

Democrația presupune participarea tuturor cetățenilor și respectarea voinței celor mulți, așa că atunci când rezultatul nu coincide cu preferințele personale, a-l respinge sau a-l discredita înseamnă a nega însăși esența democrației. Este deci important să ne întrebăm de ce o parte semnificativă a românilor a ales să voteze pentru candidați considerați anti-sistem sau suveraniști. Nemulțumirile legate de corupție, inegalități sociale și lipsa de perspective au fost ignorate prea mult timp. În loc să se adreseze acestor probleme, o parte a politicienilor a preferat să le minimalizeze sau să le considere irelevante.

În loc să-i trateze peiorativ pe ceilalți alegătorii, ar fi mai constructiv ca acești „culți” să reflecteze asupra eșecurilor clasei politice în a construi o societate bazată pe încredere, pe justiție corectă, pe educație și sănătate, nu pe alianțe și înțelegeri în interes propriu sau de partid. Prin dialog și înțelegere reciprocă putem spera la o democrație sănătoasă și funcțională. Este timpul ca vocea cetățenilor să fie ascultată, bună sau rea, dacă este majoritară. Să lăsăm democrația să funcționeze, să renunțăm la aroganță și la sentimentul că doar trezirea în conștiința noastră este corectă, iar a celorlalți nu.

Când democrația exprimată prin vot ajunge să devină incomodă, nu cei mulți sunt problema. Este important să recunoaștem că votul majorității reflectă realități sociale, economice și culturale diverse și că ar trebui să ne întrebăm de ce anumite mesaje politice au rezonat mai puternic și ce nemulțumiri au fost exprimate prin vot.