Catălin Borangic: „Personajelor istorice cărora li se ridică acum statui „beneficiază” de un tratament ceva mai nuanțat din partea noastră, căci suntem afectați, să nu zic infestați, de păguboasa ideologie a corectitudinii politice pe care o proiectăm în trecut!”

Unii s-au supărat aflând că baronului Samuel von Brukenthal i s-a făcut statuie în centrul Sibiului.
O să trecem peste suma de realizări și reforme iluministe ale baronului. De la el ni se trage buda din fundul curții, obligatorie în locul cufurelii pe unde se nimerea, implementarea cultivării unor plante noi (ex. cartoful, porumbul, cultivate experimental în grădinile sale și care au salvat de la foametea endemică satele de iobagi), faptul că regiunea a avut un muzeu cu trei ani înainte de deschiderea Luvrului, lăsat moștenire Transilvaniei etc.
În calitate de guvernator al Transilvaniei a avut ghinionul să administreze provincia în timpul răscoalei lui Horea, Cloșca și Crișan.
Ghinionul i-a fost cu atât mai mare cu cât fusese un apropiat al împărătesei Maria Tereza, mama viitorului împărat Iosif al II-lea, care, din pricini pe care nu le știu, când a ajuns pe tron nu l-a plăcut deloc pe baron.
Motiv pentru care nici nu l-a lăsat să se ocupe de răscoală, ci a trimis trupele imperiale conduse de von Jankovich, un comisar aflat în serviciul direct al împăratului şi care nu dădea socoteală pentru acţiunile sale guvernatorului Transilvaniei.
Prin oameni de încredere, comisarul a negociat sumele pentru care moții i-au trădat, prins și predat autorităților pe capii răscoalei. Câte 600 de ducați de aur și eliberarea din iobăgie a celor 7 moți.
Aceștia au fost preotul Moise, fiul preotului, Moise cel tânăr, Ion Clisaru din Abrud, Ion, Todor şi gornicul Irimie Soil, Lazăr Latea toţi din Cărpiniş, Todor şi Ion Holobut din Şasa-Lupşa, Todor Momen din Lupşa şi preotul Simion din Şasa-Lupşa.
Asta ca să știm despre ce vorbim.
Guvernatorului Brukenthal, răscoala i-a pus capăt carierei. Nici măcar n-a participat la sinistrul carnagiu al execuției, necum să fi avut ceva de zis sau făcut. Ordinele veniseră direct din cancelaria imperială, fără ca baronul să fie consultat sau întrebat ceva.
Poate și pentru că anterior gestionase cam ineficient starea de tensiune preexistentă, nedorind să intre în conflict cu nobilimea maghiară. Căci este drept, valahii reprezentau o stare inferioară.
Brutalitatea execuției este asumată direct de către împărat, fapt ce dă mult de gândit istoricilor și acum, căci vorbim de iluministul Iosif al II-lea. Să fi fost ceva masonic la mijloc, Horea fiind și el mason, nu știu a zice.
Așa că acuzele la adresa baronului, aduse de unii pădureți, sunt nejustificate. Și chiar dacă a fost cu un pas înaintea vremurilor lui, a fost și un om al timpului său. Un timp în care românii erau considerați specie inferioară și multe dintre deciziile guvernatorului au favorizat sașii și aristocrația maghiară. Asta ca să mai temperăm și avântul ultra-europenilor care-i pupă soclul.
Personajelor istorice cărora li se ridică acum statui „beneficiază” de un tratament ceva mai nuanțat din partea noastră, căci suntem afectați, să nu zic infestați, de păguboasa ideologie a corectitudinii politice pe care o proiectăm în trecut. Și căreia i se opune tot o proiecție în trecut venită din partea naționaliștilor de peșteră.
Căci, deși oamenii trecutului au trăit cum le era lumea, imaginea despre ei este, din păcate, dependentă de cum înțelegem noi vremea lor.

Cine stie când, departe în viitor, vreun mecena ori vreun politruc zelos va decide că Iohannis are dreptul la statuie.
Se va spune atunci că a fost ales președinte în ciuda faptului că fusese neamț, că a fost un stâlp al democrației, că sub el România a învins Valul 4 al pandemiei, că a organizat și administrat țara în momente de cumpănă și restriște.
N-am nici o tresărire că atunci se vor ridica împotrivă unii, alții, care vor zice că nu e a fost așa, că în realitate a fost mai mult plecat la schiat, prin concedii, că de fapt a păpușărit în folos propriu politica românească de la începutul secolului XXI, că a fost un mediocru și multe altele.
Tot atunci se va ridica altcineva care va zice că merită statuie, că a făcut și bune – a blocat odioasa Ordonanța 13, faptă legendară – și o fi făcut și rele, că a avut ghinion, dar a fost președintele României și face parte din istoria țării.
Îi vor ridica au ba statuie nu știu, dar că se vor pizdui pe subiect sunt sigur.

• Cătălin BORANGIC

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s