Memorie. 54 de la ani la trecerea Arethiei Tătărescu – „Doamna de aur” a Gorjului, în rândul celor drepți

Se împlinesc astăzi, 8 mai 2022, 54 de ani de la trecerea în eternitate a „Doamnei de aur” a Gorjului, Arethia Tătărescu, anunță într-un comunicat Asociația culturală Tătărescu – AcT. Unii gorjeni au uitat-o, alții îi poartă vie amintirea și prețuirea pentru toate cele câte a realizat în Gorj. „Muncește numai, muncește stăruitor, – scria un contemporan, în ziarul „Gorjanul” încă din 1926 – aleargă, se frământă, dându-și bine seama că faptele plătesc mult mai mult decât meșteșugitele vorbe, decât frumoasele discursuri, decât toate teoriile fără exemplu.”

Dar orice pledoarie vibrantă în amintirea Arethiei Tătărescu nu poate acoperi imensa zestre pe care această doamnă a lăsat-o Gorjului. Arethia Tătărescu s-a născut pe 16 septembrie 1889 la București. Tatăl ei, Gheorghe Piteșteanu, descendent al unei familii de boieri argeșeni, și mama Arethiei au murit când ea era încă copil, lăsând în urma trei orfani: fetița și cei doi frați, Gheorghe și Alexandru. Copiii au plecat cu bunica paternă în Belgia, unde Arethia a făcut școala primară, studiile secundare și apoi studiile superioare la Conservatorul Regal din Bruxelles.

Întoarsă în țară în 1913, Arethia Piteșteanu a fost profesoară de pian la Liceul de Muzică din București și s-a implicat în înființarea asociației cercetașilor români.

În vara lui 1916, aflată în vacanță la Tismana, Arethia îl cunoaște pe Gheorghe Tătărescu, un tânăr avocat întors de curând de la Paris. Curând, cei doi tineri se căsătoresc la Craiova, cu foarte puțin timp înainte ca el să plece pe front.

La sfârșitul războiului, în 1919, soții Tătărescu fac o călătorie în India, apoi se stabilesc în București. Cuplul a avut doi copii, o fiică, Sanda, care avea să se căsătorească mai târziu cu avocatul Ulise Negropontes, descendentul unui mare latifundiar, industriaș și comerciant român de origine greacă, și un băiat, Tudor, care va muri la Paris în 1955, internat într-un azil pentru boli psihice.

În 1919 soții Arethia și Gheorghe Tătărescu cumpără moșia Poiana din Rovinari, Gorj, iar în anul 1924 au început repararea conacului care suferise grave deteriorări în timpul războiului. În aceeași perioadă familia renovează și biserica Sfântul Gheorghe din Poiana.

Decorată de Regele Carol al II-lea, cu Ordinul „Meritul Cultural” cu rang de cavaler, Clasa II-a

În anul 1921 a înființat Liga Femeilor Române din Gorj, ca o filială a Ligii Femeilor Române. La Târgu-Jiu, Arethia Tătărescu a înfiintat Atelierul de ţesătorie al Ligii, instalat în noua clădire de pe Digul Jiului având ca model Cula din Groşerea. Aici s-au ţesut covoare ce-au dus în lume faima artei tradiţionale gorjeneşti. Sub conducerea Arethiei Tătărescu, liga a înființat mai multe centre sătești de lucru pentru femei, școli de gospodărie și precum și ateliere cu războaie de țesut pentru tinerele gorjence la Tismana și Târgu –Jiu. Tot prin grija sa a fost înființată la Rovinari o școală de gospodărie. Arethia Tătărescu a încurajat în cadrul acestor ateliere activitățile de realizare a unor produse de artizanat locale, în special costume naționale și covoare. Rezultatul acestor eforturi a fost pus în evidență cu ocazia Expoziției-Târg de Artizanat din București, în iunie 1934, unde au fost reprezentate toate județele țării dar produsele prezentate de județul Gorj au ieșit în evidență.

Ca urmare a acestui succes, regele Carol al II-lea i-a conferit Ordinul „Meritul Cultural” cu rang de cavaler, Clasa II-a. Costumele naționale românesti și covoarele oltenești au fost foarte apreciate în expoziții internaționale de mare importanță ca Expoziția Universală de la Paris, 1937, Expoziția Internațională de la New York, 1939 și a VII-a Expoziție Trienală de la Milano, 1940.

Arethia Tătărescu (Sursa: AcT.)

A construit un nou sediu pentru muzeu

În anul 1925, Comitetul Ligii Naționale a Femeilor Române a decis să construiască o clădire în care să funcționeze Muzeul. A fost deschisă o campanie de strângere de fonduri pentru construirea unei clădiri destinate muzeului. Proiectul clădirii a fost întocmit de arhitectul Iulius Doppelreiter, care a luat ca model arhitectura Culei Crăsnaru din satul Groșerea. Clădirea era situată în grădina publică a orașului Tîrgu-Jiu. Noul muzeu a fost inaugurat la 5 septembrie 1926 și a funcționat în clădirea respectivă până în 1954.

Casele memoriale „Ecaterina Teodoroiu” și „Tudor Vladimirescu”

Liga condusă de Arethia Tătărescu are un rol important în protecţia şi conservarea Peşterii Muierii de la Baia de Fier. De asemenea, Casa Memorială „Tudor Vladimirescu” a fost realizată în anul 1932, cu ajutorul Ligii Naționale a Femeilor Române din Gorj și este o replică a casei în care a trăit Tudor Vladimirescu. Lucrarea a fost realizată de arhitectul Iulius Doppelreiter. Arethia Tătărescu a contribuit la restaurarea casei Ecaterinei Teodoroiu din Vădeni.

Mausoleul Ecaterinei Teodoroiu

Liga Naţională a Femeilor Gorjene i-a cerut Miliţei Petraşcu, ucenică a marelui Brâncuşi, realizarea monumentului, sarcofag închinat Eroinei de la Jiu. Opera artistei a fost inaugurată la 8 septembrie 1935, în prezenţa Regelui Carol al II-lea, a diplomatului Nicolae Titulescu şi membrilor Guvernului Gheorghe Tătărescu.

Ansamblul monumental „Calea Eroilor” de la Târgu-Jiu

Din dorința de preamărire a eroilor de pe aceste meleaguri care s-au jertfit în Războiul de Întregire, în anul 1937 Liga Națională a Femeilor Gorjene condusă de Arethia Tătărescu a hotărât să dăruiască orașului Târgu Jiu o coloană și un portal de piatră, opere ale sculptorului Constantin Brâncuși. Acestea sunt comunicate primarului orașului, printr-o scrisoare oficială, înregistrată cu Nr.6330 din 20 octombrie 1937. A fost realizat în perioada 1937-1938, iar inaugurarea lui a avut loc la 27 octombrie 1938.

Biserica „Sfinţii Apostoli” din Târgu Jiu

Arethia Tătărăscu a avut un rol deosebit de important în finalizarea lucrărilor la Biserica „Sfinţii Apostoli”, care a fost târnosită la 7 noiembrie 1937 în prezenţa Patriarhului Miron Cristea şi prim-ministrului Gheorghe Tătărescu, invitat de onoare fiind sculptorul Constantin Brâncuşi.

Alături de soțul ei, Artehia Tătărescu a susținut construirea mai multor obiective economice: Fabrica de Ţigarete, Fabrica de Marmeladă, Fabrica de Confecţii, Uzinele Sadu și hidrocentrale.

Arethia Tătărescu împreună cu Gheorghe Tătărescu, prim-ministru al României de două ori în perioada interbelică, s-au ocupat și de construirea unui sanatoriu de boli pulmonare la Dobrița, a cărui piatră fundamentală a fost pusă pe 2 august 1936. În plus, doamna Tătărescu organiza periodic căsătorii colective ale cuplurilor necăsătorite și a fost nașa multor astfel de familii cărora le oferea daruri consistente, cei mai săraci primind inclusiv suprafețe de pământ pentru a-și ridica locuințe.

Primul „Cetățean de Onoare” al Târgu Jiului

În ziua de 13 septembrie 1936, la Târgu Jiu, Arethia Tătărescu a fost recompensată pentru laborioasa activitate din fruntea Ligii Naționale a Femeilor Române din Gorj cu Titlul de „Cetățean de Onoare”.

În timpul războiului şi în anii următori (1940-1947), preşedinta Ligii Femeilor Gorjene a cumulat şi funcţia de preşedintă a Societăţii Naţionale „Crucea Roşie” – filiala Gorj, dedicându-se unor ample şi susţinute acţiuni de binefacere, care se conjugă cu cele organizate, o vreme, tot ca preşedintă, şi la Societatea Ortodoxă a Femeilor Române. Credinţa în Dumnezeu şi educaţia religioasă au determinat-o să contribuie la realizarea unor lucrări cu caracter religios. Familia Gheorghe şi Arethia Tătărescu avea un adevărat cult pentru ajutorarea bisericilor şi mănăstirilor, chiar pentru ridicarea unora noi, mărturie stând mănăstirile Tismana, Lainici, Crasna, bisericile de la Roşia şi Poiana, culminând cu lucrările la desăvârşirea noului locaş al Bisericii „Sf. Apostoli Petru şi Pavel” din Tîrgu-Jiu.

Memorie. Arethia Tătărescu (Sursa: AcT.)

În acest an se împlinesc și 101 de ani de la înființarea Ligii Naționale a Femeilor Gorjene condusă de această doamnă de aur a Gorjului, Arethia Tătărescu!
Unul dintre obiectivele Asociației culturale Tătărescu – AcT. este turnarea în bronz a bustului Arethiei Tătărescu, după lucrarea Miliței Petrașcu. Este de neconceput faptul că acest proiect nu a fost realizat până acum!

Este timpul pentru această reparație morală! Ce ar fi însemnat Gorjul fără sufletul său mare? Gorjenii datorează enorm de mult acestei Femei ale cărei inițiative au transformat Gorjul nu doar economic și social, ci și cultural, moștenirea sa rămânând pildă pentru generații întregi.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s