„Pe urmele lui Tudor Arghezi la Mărțișor” este numele proiectului pe care Asociația culturală Tătărescu l-a organizat vineri, 20 mai, la Casa memorială „Tudor Arghezi – Mărțișor din București, în colaborare cu Muzeul Național al Literaturii Române și Școala Gimnazială Nr. 47 din București, cu ocazia împlinirii a 142 de ani de la nașterea scriitorului Tudor Arghezi.
Proiectul a adus în atenția elevilor viața și opera scriitorului Tudor Arghezi, acasă la Mărțișor, locul încărcat de istorie și amintiri, „patria literaturii mele”, cum mărturisea Arghezi. De aici au ieşit „Cuvintele potrivite” şi toate scrierile adunate într-o mulţime de volume, gîndite la o masă dintr-o cameră mică aranjată cu bun gust şi făcută special parcă pentru a-l îndemna pe marele scriitor să aştearnă pe hârtie versurile care s-au transformat în opere de artă.
Conform dorinței testamentare a scriitorului, începând cu anul 1974, casa în care acesta a locuit a devenit casă memorială. Clădirea este compusă din parter și etaj, în total 18 camere, discrete, fără a epata în vreun fel, la care se adaugă dependințele. În colecția de aici, publicul vizitator poate avea acces la obiecte de mobilier datând din acea vreme, cărți, obiecte de artă, fotografii, documente originale ale poetului Tudor Arghezi (1880-1967). În curtea casei, se află și tipografia Biletelor de papagal, unde astăzi sunt expuse volume, documente, reviste și imagini din istoria familiei și a întregului spațiu, care poartă parfumul de altădată și amprenta scriitorului Tudor Arghezi.
Cu origini gorjenești, Tudor Arghezi s-a născut pe 21 Mai 1880, la București, fiind unul dintre cei mai apreciați scriitori români, cunoscut pentru contribuția sa în dezvoltarea literaturii române. Poet, prozator și gazetar, Arghezi a avut o carieră literară extinsă și a scris literatură pentru copii, poezie, proză, pamflete și teatru. Se numără printre autorii de prim rang ai perioadei interbelice și unul dintre poeții români nominalizați la Premiul Nobel pentru Literatură.
Arghezi a rămas în memorie ca singurul poet fascinat de universul mărunt, la care lumea viețuitoarelor fără grai a căpătat un contur extrem de unitar și complex, în dependența lor afectivă față de om. Viaţa lui Arghezi, înainte de a se aşeza la casa sa, la Mărţişor, împreună cu soţia Paraschiva şi cei doi copii, Mitzura şi Baruţu, a fost una demnă de roman, Arghezi fiind, pe rând, un tânăr fără studii liceale încheiate, călugărul Iosif de la Mănăstirea Cernica, diacon, muncitor în străinătate ca bijutier şi ceasornicar, dar și deţinut în două rânduri din cauza convingerilor politice exprimate ca ziarist.
Presa Liberă Online 