În toamna anului 1928, în Cimitirul Eroilor de la Târgu Jiu, generalul Ioan Culcer era înmormântat cu onoruri militare. În cuvântarea rostită în numele Asociației Generale a Ofițerilor în Rezervă și Retragere, gen. Alexandru Lupașcu-Stejar a evocat personalitatea celui născut în anul 1853, la Târgu-Jiu, cu studii la Paris și Fontainebleau în Franța, general de corp de armată, comandant, secretar general al Ministerului de Război, guvernator al Cadrilaterului, ministru al Lucrărilor Publice și senator. „Dotat de natură cu o inteligență sclipitoare, cu o memorie prodigioasă și cu o mare putere de muncă, studiile sale superioare îl consacră ca cel mai instruit și mai cult ofițer de geniu al armatei române, din generația lui.”
Gen. Lupașcu-Stejar nu a uitat nedreptatea făcută generalului Culcer, în toamna anului 1916 și retragerea conducerii Armatei I-a, din subordinea sa. „În fața mormântului tău deschis, noi, foștii tăi elevi, și subalterni, noi bunii tăi camarazi, cari te-am cunoscut foarte bine, cari am învățat foarte mult de la tine, cari am cunoscut înaltele tale însușiri și virtuți ostășești și civile, frumoasa, curata și demna ta viață, ce a făcut să mori sărac, dar cu sufletul curat ca roua dimineței și senin ca azurul cerului, cari știm perfect de bine că o retragere tactică executată la momentul oportun, în scop de a economisii forțele, de a evita sacrificii inutile și chiar dezastruaose, echivalează cu un succes, îți strigăm din adâncul conștiinței noastre: Generale Culcer, ai fost un comandant de armată în război, capabil și viteaz, ai fost un general mare și glorios al țărei și al armatei tale, ai fost un mare nedreptățit, ai fost victima capacităței tale însă-ți și a celor cari nu te-au înțeles, dar fii liniștit, dormi în pace somnu-ți de veci, căci fără îndoială, istoria armatei și a țărei tale, obiectivă, imparțială și dreaptă, o va recunoaște și mărturisii.”
La scurt timp după moartea sa, a fost dezvelit și un bust de bronz, operă a sculptorului Oscar Severin. Generalul Ioan Culcer își găsise în sfârșit liniștea, între ai săi. După anii ’90, bustul generalului a fost furat de pe soclu, în urmă cu doar câțiva ani fiind turnat un nou bust.
Postum, generalul Ioan Culcer împarte soarta altor sute de mii de eroi români uitați în glia țării pentru care au luptat. Deși unora dintre ei le-au fost închinate busturi sau opere comemorative de război, autoritățile și societatea civila își amintesc de ei rar, făcând paradă cu flori, coroane și tricolor prins în piept, fără să poarte în suflet vreo fărâmă din demnitate națională.
Nu vă uitați eroii. Ei sunt trecutul, prezentul și viitorul neamului românesc!
▪︎ Andrei POPETE PĂTRAȘCU
Presa Liberă Online 