Două partide aflate într-o continuă căutare de soluții, așa arată astăzi PSD și PNL. În timp ce liderii social democrați sunt puşi în imposibilitatea de a-şi vedea limitele şi de a-şi înţelege greşelile, la fel cum au făcut și liberalii în guvernările anterioare, cei din urmă sunt la fel de neliniștiți. Flămânzi, deși aflați la guvernare, sunt conştienţi și unii și alții că dacă nu vor reuşi să îl găsească sau să îl inventeze pe acel lider providenţial capabil să le câştige alegerile prezidențiale din 2024, pe majoritatea dintre ei îi așteaptă supliciul furcilor caudine.
În ceea ce-i privește pe cei de la PSD, până și electoratul lor tradițional a început să se sature. Nimic nu arată că direcția partidului este una corectă, când interesele personale sau de grup sunt puse înaintea celor pentru care s-a mers la vot cu încredere. Partidul Social Democrat a dezamăgit și continuă să o facă. Prin decizii, prin măsuri și mai ales prin oamenii puși să ofere garanții că lucrurile sunt pe calea cea bună.
Avem o coaliție bună de orice altceva, numai de guvernare nu. Dacă în țară, privite de jos în sus lucrurile își au inerția lor pe baza unor relații prestabilite, la vârf acestea seamănă tot mai mult cu încercările disperate ale unei camarile incapabilă să gestioneze funcționalitatea sistemului.
Programul de guvernare propus de PSD-PNL miroase a faliment. Creșterile salariale neconvingătoare, uneori doar pe hârtie, inflația, nivelul de trai, investițiile zero și lipsa specialiștilor vin să atragă atenția că România, deși în genunchi, continuă să se clatine în toate direcțiile. Ceea ce am crezut că sunt soluții, nu le putem numi nici măcar cârpeli.
Și cum altfel ar putea sta lucrurile când, ca țară, ne manifestăm servilismul în posturi umilitoare, doar pentru a fi mângâiați pe creștet de cei care ne cunosc mai bine, zic ei, interesele. Când nicio decizie nu se ia fără acordul câtorva ambasade, sau fără a înștiința pe cei de la Bruxelles. Când „amprenta” de la Ialta continuă să ne urmărească și astăzi, fără voia noastră, iar România este batjocorită și de ei și de ai noștri.
Discursul social democrat despre România noastră și nu a lor a sunat bine o vreme, apoi s-a stins puțin câte puțin, după intrarea la guvernare. Astăzi PSD joacă soarta României cu rezervele, ca într-un meci de nivelul Ligii a 4-a, cu observatori străini și spectatori care desi își plătesc biletul pentru tribuna a doua, sunt direcționați spre peluze.
România trăiește periculos, alături de PSD și PNL, incapabilă să se ridice de exemplu la nivelul anului de grație 1923. Au trecut 100 de ani fără progrese notabile. Fără principii sănătoase, fără modele autentice și mai ales fără soluții reale suntem condamnați să retrăim doar paginile de tristă amintire ale unei Românii care de prea puține ori a strălucit.
Presa Liberă Online 