Biblioteca Națională a României a găzduit în data de 16 martie a.c. o serie de evenimente dedicate sculptorului Constantin Brâncuși, organizate de Asociația culturală Tătărescu şi Patronatul Organizația Femeilor Antreprenor din Uniunea Generală a Industriașilor din România (OFA UGIR) – filiala Gorj, cu această ocazie fiind înmânat criticului de artă Pavel Șușară Premiul Național „Restitutio. Brâncuși”. Acesta a susținut în deschiderea programului Conferința „Revoluțiile lui Brâncuși”, eveniment prezentat de Doru Strîmbulescu. La eveniment au participat numeroși oameni de cultură, antreprenori și autorități.
„Prima dintre acestea este revoluția tehnică, tradusă prin măiestria cu care Brâncuși utilizează instrumentele în munca sa, felul în care aplică cioplirea directă pe material ca urmare a pregătirii sale în interiorul Școlii de Arte și Meserii. Coordonarea între creier și mână într-o lume care ajunsese deja la un anume rafinament al formei și structurii, întoarcerea la stadiul de cioplitor poate părea un regres, însă relația directa cu materialul, cu tehnica si cu forma care se ascunde sub material reprezintă, de fapt, prima revoluție brâncușiană în artă. În această zonă se încadrează câteva dintre lucrările sale, printre care Sărutul și Cumințenia Pământului”, a declarat Pavel Șușară.
Această revoluție tehnică se continuă cu cea formală, reprezentată de desprinderea lui Brâncuși de paradigma formală clasico-renascentistă, cufundată în puternica amprentă a lui Rodin. Aici Brâncuși se desprinde de academismul și modernitatea acută a momentului în care se manifesta. Prin cioplirea directă, sculptorul revoluționează relația cu motivul, iese din psihologie, iese din relația cu persoana și se duce în fundamentul existenței. Duce paradigma în zona umanității, transcende orice specificitate care devine reducționistă. Astfel, Brâncuși își pregătește evadarea din toată istoria. Nimic din ceea ce va face în continuare nu va semăna cu ceea ce existase înainte, iar asta nu înseamnă un regres, ci o întoarcere la origini, la valori. „În acest fel își pregătește a doua revoluție care este una extraordinar de subtilă și greu de imaginat și anume recurgerea la modelul bizantin, unde Dumnezeu este acorporal, un teritoriu vast și subtil, încă neexplorat la nivel tridimensional”, și-a continuat prelegerea Pavel Șușară.
Astfel, creează „Rugăciunea”, o lucrare excepțională din toate punctele de vedere, o figură umană într-o anumită atitudine a vieții, care reprezintă un anumit volum, o tipologie, nu o particularitate psihologică. „Cea de-a treia mare revoluție este ieșirea din materie și, deși pare a fi una paradoxală, el caută să capteze nu forma, ci lumina care vine din interiorul lucrării. Astfel, redă atitudinea arhaică, ancestrală față de ceea ce este în lumea de dincolo, în lumea nevăzută, și duce forma până când anulează orice retorică exterioară, orice element de definiție”, a declarat criticul de artă în timpul conferinței.
Conferința criticului de artă Pavel Șușară a fost urmată de prezentarea cărții „Brâncuși”, lucrare care a primit Premiul „Brătianu” din partea Ministerului Culturii în anul 2020 și Premiul „Lucian Blaga” din partea Academiei Române în anul 2022. Cartea analizează trecerea lui Brâncuși de la sculptura canonică, de tip european, în care figurativul are o pondere majoră, culminând cu momentul excepțional pe care îl reprezintă Rodin, la sculptura nonfigurativă, esentializată și spiritualizată, în care se regăsesc atitudinea și filosofia specifice Răsăritului.
Premiul Național „Restitutio. Brâncuși”
Asociației cultural-istorice Pleniceanu și Asociației culturale Tătărescu li s-a alăturat din acest an și OFA UGIR Gorj în acordarea Premiului Național „Restitutio. Brâncuși”, unei personalitați din domeniul cultural care „prin opera și activitatea sa contribuie la promovarea personalității universale a sculptorului gorjean”. Premiul instituit în anul 2019 a fost acordat în ultimii ani unor sculptori consacrați precum regretatul Vlad Ciobanu, Maxim Dumitraș sau Panaite Chifu. Nominalizarea din acest an a criticului de artă Pavel Șușară, a aparținut Marinelei Strîmbulescu, președinta OFA UGIR Gorj, fiind validată în unanimitate de către conducerile asociațiilor partenere, a declarat istoricul Andrei Popete Pătrașcu, președintele Asociației cultural-istorice Pleniceanu.
Despre Brâncuși și opera sa, Pavel Șușară a susținut conferințe, a publicat studii, articole și cărți, ultima dintre acestea „Brâncuși” urmărind nașterea și evoluția operei brâncușiene într-un dublu context: pe de o parte, în mediul de formare din România, din care sculptura a lipsit cu totul până în a doua jumătate a sec. XIX și, pe de altă parte, în mediul parizian, în cea mai spectaculoasă perioadă a modernismului European.
Pavel Șușară este un autor, critic și istoric de artă, monograf, poet, publicist și scriitor român. Specializat în istoria artei contemporane, Pavel Șușară este autorul unor monografii importante despre opera sculptorului Constantin Brâncuși și a pictorului Corneliu Baba, dar și un poet având câteva volume de poezii publicate, pentru care a primit un premiu al Uniunii Scriitorilor din România în 1996.
Este membru al Uniunii Scriitorilor din România, colaborator al postului de radio Europa Liberă, membru al Asociației Internaționale a Criticilor de Artă, expert în artă, atestat de Ministerul Culturii și membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România.
A debutat cu poezie în Almanahul literar, 1978 si cu texte despre artă în revista Arta, 1982. A avut numeroase colaborări cu studii și articole despre arta plastică, poezie, proză, eseu, articole polemice și de angajament civic la revistele: Arta, serie veche și nouă, SCIA, Almanahul Arta, Artelier, Balkon, Almanahul literar, Luceafărul (serie nouă), Contrapunct, 22, Dilema, România literară, Apostrof, Avantaje, Vineri, Amphion, Ianus, Observatorul Cultural etc.
Din 1992, Pavel Șușară a fost autorul unei rubrici permanente de critică de artă al revistei România literară. Între anii l993 și 2001 a fost colaborator permanent al postului de radio Europa liberă (cronică plastică).
În perioada 1996-1998 a colaborat permanent cu ziarul Libertatea (cronică plastică). A avut numeroase colaborări la radio și la televiziune, fiind realizatorul emisiunii Lentila de contact, la TVR Cultural. Din 2007 până în prezent este colaborator cu rubrică permanentă de artă plastică la revista Acolada din Satu Mare. Este colaborator la Dicționarul enciclopedic.
A organizat expoziții în țară și în străinătate (Ungaria, Polonia, Italia), are participări la simpozioane, congrese și întîlniri de specialitate în țară și în cîteva țări europene (Italia, Republica Moldova, Polonia, Ungaria, Finlanda).
Este Președinte al Asociației Experților și Evaluatorilor de Artă din România.
În 2018 a deschis în București Muzeul de Artă modernă și contemporană Pavel Șușară (MAMCO Pavel Șușară), instituție privată care promovează arta românească modernă și contemporană.
Expoziția documentară „Brâncuşi în presa interbelică românească”
Evenimentele găzduite de Biblioteca Națională a României au continuat cu deschiderea Expoziției documentare „Brâncuşi în presa interbelică românească”, în spațiul expozițional „Dealul Spirii” – Mezanin, amfitrioni fiind istoricul Andrei Popete Pătrașcu și Marinela Strîmbulescu. Au luat cuvântul prof. univ. Narcis Zărnescu și Mioara Iofciulescu, vicepreședinte OFA UGIR.
În cadrul expoziției de la Biblioteca Națională a României este expus și unul din articolele apărute în ziarul „Patria“ de la Cluj, în 1928 putem citi titlul: „Scrisoare din Paris. Arta sculptorului Brâncuși judecată de justiția americană”.
Este vorba despre celebrul proces prin care Brâncuşi s-a judecat cu statul american, pentru ca lucrările sale să fie recunoscute din punct de vedere artistic, intrând în istorie și schimbând concepţia asupra artei moderne.
În toamna anului 1926, la Galeria Brummer, una dintre galeriile renumite din New York, urma să aibă loc o expoziţie cu lucrările lui Brâncuşi. 20 de opere au ajuns în vamă, însă nu toate au trecut de controlul vameşilor, care au fost sideraţi de forma lucrărilor. Aceştia au considerat că una dintre lucrări, „Pasăre în spaţiu“ nu poate fi încadrată în domeniul artei, ci obiect industrial aşa că au taxat-o cu 40% din valoarea ei de vânzare. De atât a fost nevoie pentru a izbucni o întreagă tevatură juridică și mediatică. În martie 1927, Brâncuși a contestat în instanță decizia ofițerilor vamali. La tribunal, procesul a început șapte luni mai târziu, pe 21 octombrie 1927. „Pasărea în spațiu” a fost dusă în sala de judecată și nu le-a trebuit avocaților decât să demonstreze că aceea e o operă de artă, a unui artist consacrat. Constantin Brâcuși era un obișnuit al expozițiilor, avusese patru expoziții personale la New York, așa că nu era o treabă dificilă. Greutatea a fost în a explica de ce este o lucrare artistică, de vreme ce nu se mai văzuse așa ceva până atunci. „Marele sculptor a câștigat procesul. Pentru prima dată arta modernă contribuie la modificarea legislației vechi și este recunoscută juridicește”, notau cei de la „Patria” în 1928.
Seria de evenimente de la Biblioteca Națională a României, dedicate marelui Constantin Brâncuși, s-au desfășurat sub egida patronatului Organizația Femeilor Antreprenor din Uniunea Generală a Industriașilor din România – OFA UGIR, organizație ce promovează antreprenoriatul feminin, sprijină implicarea femeilor în toate domeniile de activitate și susține, dincolo de inițiative economice, numeroase proiecte culturale, educaționale și sociale.
Presa Liberă Online 