„Nu văd în scrierea Planului de Redresare și Reziliență acest concept de revitalizare a economiei! România vrea să facă reforme ale aparatului administrativ local și central prin PNRR și să micșoreze decalajul față de celelalte state membre UE, adică ce nu a fost capabilă să facă din perioada de preaderare și până în prezent, vrea să facă acum în cca 4 ani! Obiectivele pe care România și le impune sunt nerealiste în acest context și vor conduce la o absorbție slabă a celor 29,2 mld euro pe care îi are la dispoziție!
Riscurile ca România să fi bugetat prin PNRR investiții pe termen lung sunt destul de mari din două considerente: 1) Timpul este scurt și nu pot fi scrise și implementate proiectele pana în 2026, termenul final de atragerea a celor 29,2 mld euro. 2) Conceptul PNRR înțeles de autoritățile de la București este greșit în măsura în care rațiunea acestui program este de a infuzia bani rapid în economiile statelor membre după perioada post covid pentru revitalizarea economiei!
Cine va răspunde pentru pierderea acestor Finanțări?
Planul Național de Redresare și Reziliență, Planul privind Tranziția Justă, Fondul de Coeziune prin Programele Operaționale trebuiau scrise în paralel astfel încât să existe o convergență a acestor investiții și nu o suprapunere a lor, așa cum deseori vedem, ceea ce va conduce la întoarcerea documentelor de către Comisie! Acest lucru generând întârzieri peste întârzieri și implicit pierderea banilor europeni.
Blestem, indolență sau politizare excesivă a programelor cu finanțare europeană?!
România, ca țară, nu are suficient discernământ să înțeleagă că direcția în care ne conduc „specialiștii” din ministere și actuala clasă politică nu este una bună!
Politizarea evidentă a Programelor cu finanțare europeană vor crea decalaje de dezvolatare economică și socială între regiunile și județele României, încât numai de redresare sustenabilă și tranziție eficientă nu se va putea vorbi în următorii ani, Gorjul fiind unul dintre județele care va avea de suferit.”
Presa Liberă Online 