Andrei Popete Pătrașcu: Trecerea la Euro nu se anunță într-o conferință de presă, printre alte măsuri

Președintele Nicușor Dan anunță că există un „acord politic pentru trecerea la Euro”, iar viitorul Guvern, împreună cu BNR, va elabora o foaie de parcurs. Declarația vine în contextul în care Fitch a reconfirmat ratingul României, deși a menținut perspectiva negativă și a remarcat riscurile politice.

Dar apare o întrebare firească: așa se anunță un moment istoric pentru o țară? Adoptarea monedei Euro nu este un slogan de conferință de presă și nici un paragraf strecurat printre alte anunțuri despre PNRR și buget. Este una dintre cele mai importante decizii economice din ultimele decenii, cu efecte asupra salariilor, economiilor populației, creditelor, competitivității economiei și politicii monetare.

Un asemenea proiect ar trebui să înceapă cu o dezbatere națională, nu cu o frază: „există acord politic”. Unde este analiza de impact? Unde sunt termenele? Unde sunt criteriile pe care România trebuie să le îndeplinească? Unde este consultarea mediului de afaceri, a sindicatelor, a economiștilor independenți și, mai ales, a cetățenilor?

România nu adoptă Euro doar pentru că partidele au ajuns la un consens. România adoptă Euro doar dacă economia este pregătită să suporte această schimbare fără șocuri majore. Experiența altor state arată că moneda unică poate aduce stabilitate și costuri de finanțare mai mici, dar poate genera și probleme serioase dacă diferențele de productivitate și competitivitate nu sunt reduse înainte de aderare.

Mai mult, momentul ales ridică semne de întrebare. În aceeași declarație, președintele recunoaște că puterea de cumpărare a scăzut și că există îngrijorări privind viitorul economic, în timp ce Fitch păstrează perspectiva negativă asupra ratingului României.  Tocmai de aceea, o discuție despre euro ar fi trebuit să fie una amplă, transparentă și bazată pe cifre, nu pe formule politice.

Nimeni nu contestă că aderarea la zona euro este un obiectiv prevăzut prin tratatele europene. Întrebarea este cum ajungem acolo și cine decide ritmul. Pentru că o schimbare de asemenea amploare nu poate fi prezentată ca o simplă înțelegere între liderii politici. Ea privește fiecare român.

Într-o democrație matură, cum îi place și președintelui să spună, proiectele care schimbă destinul economic al unei țări nu se comunică printr-o propoziție într-o conferință de presă. Se explică. Se argumentează. Se dezbat. Și abia apoi se implementează. Altfel, riscăm ca oamenii să afle despre una dintre cele mai importante transformări economice ale României exact așa cum află despre o remaniere de guvern: dintr-un comunicat de câteva minute. Iar asta nu este nici transparență, nici respect față de cetățeni.